ANUL ȘOBOLANULUI – COVID 19 – O nouă Carte a lui Luca Vincenti. Contaminarea și Infodemia prin ,,social-virus ”, în vremea Pandemiei

---

ANUL ȘOBOLANULUI

„Infodemia și contaminarea

in

Epoca Social -Virus Covid 19″

Noua carte a lui Luca Vincenti

citeste versiunea originala 🇮🇹

«Noul tip de om – omul infodemic e o specie de Cyborg, o ființă dematerializată, descărnată, rătăcită în marea de informații dispersate în constelația galaxiei Internet.

Acesta, în încercarea de-a supraviețui se vede obligat să se informeze în legătură cu orice, să gestioneze panica și teama, pentru a putea discerne, pentru a putea selecta în mod conștient, lucid, informația adevărată sau ceea ce-ar putea fi verosimil, credibil de ceea ce-ar putea fi, în schimb, în mod evident fals, fake.

« anul șobolanului»
de luca vincenti.

Despre Îngerul Întunecat și frica Morții  

(fragmente din Capitolul 1)

Pandemia Coronavirus și-a făcut simțită prezența brusc, neprevăzut, asemenea unei pedepse divine ce bate la ușile tuturor fără a permite oamenilor să se apere sau să fugă din calea Îngerului Întunecat, fără a le da oamenilor timpul să se bată pe viață și pe moarte în fața propriilor case, încât să țină la distanță inamicul ucigător.

Epidemia aceasta, asemenea ciumei negre din secolul al XIV-lea vine de pe un continent îndepărtat, China.

De data aceasta frica de moarte nu ajunge pe mare, nu poposește în portul Genova de unde să se extindă în toată Europa, ci ajunge prin intermediul aripilor uriașe ale aeronavelor jet ce decolează dinspre Wuhan. Nu ajunge într-un port din Mediterana, ci în mai multe aeroporturi din Lombardia, regiunea cu cele mai multe contaminări, devastată de Coronavirus (aproape jumătate din cazurile de contaminare din Italia sunt în Lombardia).

Epidemia nu este împrăștiată nici măcar din aer, prin zbaterea prăfuită a liliecilor care-și întind aripile sau de la alte animale pe care le vedem sacrificate în piețele din Wuhan. Epidemia se extinde urmărind fluxurile aeronavelor cu un număr mare de persoane care călătoresc dintr-o parte a în alta a lumii. Sute de persoane: manageri, oameni de afaceri, comercianți, angajați în companii, indivizi care au relații de natură comercială cu Italia și alte țări. Se pare că un lucru îl au în comun toți acești primi subiecți infectați: sunt călători ei înșiși sau au fost contagiați de acești călători.

Spectrul morții, provenind în mare parte din  zona extinsă Wuhan (un loc prea puțin cunoscut sau aproape deloc de către noi, dar care înregistrează 11 milioane de locuitori) nu a speriat într-atât încât să dea de gândit că epidemia putea ajunge până la granițele naționale ale noastre. Lipsă de încredere, superficialitate sau teamă, epidemia “chineză” nu a generat la început prea multe îngrijorări. Poate și pornind de la ideea că boala a fost transmisă de niște animale pe care noi, occidentalii nu le sacrificăm pentru a le mânca, în niciun caz! !

Probabil că nimeni dintre noi nu s-a gândit că epidemia ar putea ajunge până la trotuarul din fața locuinței noastre, ar putea să ne invadeze intimitatea așezându-se ,,alături de noi” pe canapea, câteodată în liniște deplină fără să se facă simțită (vezi simptomele bolii), dar îmbolnăvindu-l pe vecinul de lângă noi sau chiar ucigându-l.

---

2. Despre teama oamenilor ce dețin puterea lumii

(fragmente din Capitolul 2)

La început nu exista niciun sentiment de teamă iar ființele umane manifestau chiar un soi de aroganță, ironie față de pericol, inconștiență și chiar un sens vag al voinței de putere, amintind de supraomul lui Friedrich Nietzsche. Deseori această atitudine era însoțită de o aprigă negare a faptelor.

Azi, 3 aprilie 2020, fragilul și omenescul mecanism al fricii ne-a contaminat și ne-a răvășit un pic pe toți: vulnerabilitatea popoarelor lumii – de înțeles – și nu doar atât. Frica i-a contaminat și pe capii de stat cei mai puternici, aceia care ne obișnuiseră cu o imagine de ființe invincibile, dacă ne aducem aminte de conferințele de presă, arătând mereu o privire curajoasă, dezinvoltă, uneori sfidând cu prea multă îndrăzneală chiar evenimentele dramatice.

Umbra acestui inamic, Coronavirus a schimbat, în rândul oamenilor puternici de pe planetă, scenariul nemuririi și al acelui ,,nu mi se poate întâmpla chiar mie”, deoarece au simțit furnicăturile febrei ,,galbene”. Poate și pentru că președinții au trecut de o anumită vârstă – conștienți fiind că boala lovește fatidic persoanele trecute cu mult de 60 de ani – frica aducea oamenilor puterii o ușoară nuanță gălbuie specifică sperieturii și celei mai deranjante crize acută de bilă.

Chiar președinții care s-au arătat mai relaxați în fața pericolului, așa cum este Donald Trump, a fost pus în fața unui adevăr care dă fiori : azi, 2 aprilie 2020 l’America numără deja 243.000 pozitivi, SUA depășind ltalia la recordul nefericit al deceselor zilnice. În ultimele 24 de ore, din păcate, au decedat 1169 persone.

În acest fel, spaima de Coronavirus, i-a determinat pe atei să ia crucifixul speranței în mână, în timp ce credincioșioșilor le-a dat speranța de-a scăpa de pedeapsa Îngerului Distrugător.

Sunt foarte prezente două teorii/două macromodele ce se contrazic în aceste momente: pe de-o parte teoria distrugerii în masă regăsită pe rețelele de socializare și uneori în ziare. Acestea descriu epidemia la nivel apocaliptic, drept o răfuială, pedeapsă pentru păcatele omului.

Pe de altă parte, tot ceea ce “vedem” nu ar fi decât o perfectă construcție mediatică. Cea mai inventivă și cu adevărat colosală operă de manipulare în masă, o imensă operă de spălare a creierelor, după perioada cutremurătoarelor ideologii de masă și a instituirii sistemelor totalitare în lume.

La urma urmelor, între cele două teorii nu e o reală opoziție, deoarece ambele , în felul lor, nasc o frică blestemată.

.  …( ne vedem zilele următoare cu Partea a III-a… Ezio – Geneza Fricii )

---